Ficatul gras non-alcoolic este cea mai frecventă boală hepatică cronică la nivel mondial și este strâns legată de obezitate și sindromul metabolic. Este numită „boala tăcută” pentru că, în stadiile incipiente, nu produce simptome — progresează în liniște ani de zile.
Apare atunci când grăsimea se acumulează în celulele hepatice. La persoanele cu obezitate, ficatul este expus unui flux crescut de acizi grași liberi proveniți din grăsimea viscerală, ceea ce depășește capacitatea sa de procesare. Aproximativ 75% dintre persoanele cu obezitate severă au “ficat gras”.
Spectrul bolii este larg: de la simpla steatoză hepatică (acumulare de grăsime fără inflamație), la steatohepatită non-alcoolică (cu inflamație și leziuni celulare) și, în cazurile severe, la fibroză, ciroză și cancer hepatic. Progresia este lentă, dar reală.
Diagnosticul se face prin ecografie abdominală și analize de sânge; uneori este necesară elastografie sau biopsie hepatică pentru stadializare precisă. Nu există un tratament medicamentos aprobat specific, principala intervenție terapeutică fiind scăderea în greutate de 7–10%. Această scădere s-a dovedit că reduce semnificativ inflamația hepatică și poate reversa fibroza incipientă.
Bibliografie:
- EASL-EASD-EASO. Clinical Practice Guidelines on the management of MASLD. Diabetologia. 2024;67(11):2608. doi:10.1007/s00125-024-06258-6
- Rinella ME, et al. AASLD Practice Guidance on NAFLD/MASLD. Hepatology. 2023;77(5):1797-1835. doi:10.1097/HEP.0000000000000323
- Cusi K, et al. AACE clinical practice guideline for the diagnosis and management of NAFLD. Endocr Pract. 2022;28(5):528-562. doi:10.1016/j.eprac.2022.03.010
