De ce obezitatea este o boală cronică, nu o alegere

Admin
By Admin
3 minute de citit

Probabil ai auzit expresia: „Dacă ai vrea cu adevărat, ai slăbi.” Aceasta este nu doar falsă, ci și dăunătoare. Obezitatea este o boală cronică recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății și de toate organizațiile medicale majore.

Genetica joacă un rol esențial în determinarea indicelui de masă corporală: studiile pe gemeni arată că între 40 și 70% din riscul de obezitate este ereditar. Nu este vina ta că ai aceste gene. Unii oameni au un metabolism mai lent, simt mai intens senzația de foame sau depozitează mai ușor grăsime încă din naștere, iar mediul copilăriei are un impact redus sau chiar neglijabil asupra acestui risc.

Când slăbești, corpul tău nu e fericit. El percepe pierderea în greutate ca pe o amenințare și intră în „modul supraviețuire” prin încetinirea metabolismului cu până la 15%, creșterea hormonilor care declanșează foamea și scăderea hormonilor care transmit senzația de sațietate. Aceste modificări pot persista luni sau chiar ani după pierderea în greutate, făcând revenirea kilogramelor mult mai probabilă. De aceea, o dietă nu este suficientă, fiind necesare strategii pe termen lung, precum modificarea obiceiurilor alimentare, activitate fizică constantă și suport medical, pentru a preveni recidiva obezității.

În plus, mediul modern acționează ca un factor care sabotează procesul de scădere în greutate și poate favoriza obezitatea dincolo de simpla voință individuală. Alimentele ultra procesate, bogate în zahăr, grăsimi și sare, nu oferă doar calorii goale, ci afectează și funcțiile creierului implicate în controlul apetitului și recompensei alimentare. Cercetările arată că dietele bogate în astfel de alimente pot modifica structura și funcția regiunilor cerebrale implicate în reglarea comportamentului alimentar, creând un ciclu în care consumul de dulciuri sau alte alimente gustoase stimulează secreția de dopamină și încurajează astfel consumul repetat și excesiv. Acest efect este amplificat de publicitatea agresivă, care valorifică dorința de recompensă imediată și condiționează preferințele alimentare.

Nu e vina ta că ai boala, dar este responsabilitatea ta să cauți ajutor medical. Tratamentul pe termen lung, realizat împreună cu o echipă specializată, funcționează; iar renunțarea la dietele „miracol” este primul pas.

Bibliografie:

  1. World Health Organization. (2025). Obesity and overweight: Fact sheet. Retrieved March 1, 2026,
  2. Stunkard AJ, Harris JR, Pedersen NL, McClearn GE. The body-mass index of twins who have been reared apart. N Engl J Med. 1990;322(21):1483-1487. doi:10.1056/NEJM199005243222102
  3. Sumithran P, Prendergast LA, Delbridge E, et al. Long-term persistence of hormonal adaptations to weight loss. N Engl J Med. 2011; 365(17): 1597-1604.  doi:10.1056/NEJMoa1105816
  4. Juul, F., Martinez-Steele, E., Parekh, N. et al. The role of ultra-processed food in obesity.Nat Rev Endocrinol 21, 672–685 (2025). https://doi.org/10.1038/s41574-025-01143-7F

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *