Obezitatea nu este doar o problemă de “calorii”, ci o afecțiune cronică în care factorii biologici, mediul și psihologia se influențează reciproc. De aceea, în echipele multidisciplinare de management al greutății, prezența psihologului este considerată o componentă importantă, nu un “lux” sau o intervenție doar pentru cazuri “dificile”.
Suportul psihologic ajută în special acolo unde planurile alimentare și de mișcare eșuează nu din lipsă de informație, ci din cauza contextului real: stres, oboseală, anxietate, depresie, stigmatizare, rușine sau obiceiuri devenite automate. Stresul, de exemplu, poate crește tendința de “comfort eating” (consumul de alimente bogate în zahăr și grăsimi) și poate slăbi autoreglarea, ceea ce face consecvența mai greu de menținut.
În practică, intervențiile psihologice se concentrează pe lucruri concrete:
- identificarea declanșatorilor (ex. seara, după conflicte, în perioade aglomerate)
- tehnici pentru reglarea emoțiilor și reducerea mâncatului pe fond de stres
- restructurarea gândurilor de tip “am greșit, deci nu mai are rost”
- planuri realiste pentru prevenirea recăderilor și menținere pe termen lung.
Literatura despre intervenții psihologice în contextul supraponderalității/obezității (ex. componente cognitiv-comportamentale, suport pentru motivație și comportamente) arată că aceste abordări pot contribui la schimbări mai stabile, mai ales când sunt integrate într-un program mai larg, nu izolate.
Cum ne dăm seama dacă terapeutul este potrivit
- Nu orice psiholog este potrivit pentru obezitate sau tulburări de comportament alimentar. Caută un specialist cu training relevant
- La primul contact, întreabă direct: “Aveți experiență cu obezitate sau tulburări alimentare?” Răspunsurile ar trebui să fie clare. Dacă sunt vagi (“vedem noi”, “depinde”) sau evită să explice metoda, e posibil să nu fie terapeutul potrivit.
- În primele ședințe, fii atent/ă la stilul terapeutului: ai nevoie de un cadru fără judecată și rușinare, cu empatie și structură (obiective, pași, monitorizare).
Red flags (mai bine cauți altceva)
- comentarii stigmatizante despre corp sau “trebuie doar să te controlezi”
- promisiuni rapide sau garantate (“în 5 ședințe slăbești sigur”)
- te simți constant invalidat/ă sau neascultat/ă
- încălcări de limite profesionale (flirt, propuneri personale, focus excesiv pe viața terapeutului)
După câteva întâlniri, ar trebui să existe direcție și obiective. Dacă nu te simți în siguranță sau nu vezi clar ce lucrați și de ce, schimba terapeutul.
Surse:
- Dandgey S, Patten E. Psychological considerations for the holistic management of obesity. Clin Med (Lond). 2023 Jul;23(4):318-322. doi: 10.7861/clinmed.2023-0146. PMID: 37524420; PMCID: PMC10541028.
- Jankowska, P. The Role of Stress and Mental Health in Obesity. Obesities 2025, 5, 20. https://doi.org/10.3390/obesities5020020
- Baygi, F., Djalalinia, S., Qorbani, M. et al. The effect of psychological interventions targeting overweight and obesity in school-aged children: a systematic review and meta-analysis. BMC Public Health 23, 1478 (2023). https://doi.org/10.1186/s12889-023-16339-7
