Corpul răspunde la îngrijire, nu la pedeapsă. Iată de ce dietele restrictive iți pot înrautați starea de sănătate
Popularitatea dietelor este în continuă creștere, mai ales în mediul online, unde sunt promovate frecvent soluții rapide sau „miraculoase” pentru scăderea în greutate.
Termenul „dietă” este utilizat frecvent pentru a descrie modificarea deliberată a alimentației. În esență, dieta presupune reglarea aportului alimentar fie prin reducerea cantității totale de energie consumate, fie prin ajustarea proporției macronutrienților (carbohidrați, lipide și proteine) astfel încât să se creeze un deficit caloric care să favorizeze scăderea ponderală.
Motivațiile pentru inițierea unei diete sunt variate.
În context clinic, restricția alimentară este adesea recomandată persoanelor cu exces ponderal sau obezitate, în vederea reducerii riscului de comorbidități precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, boala coronariană, dislipidemia sau alte afecțiuni asociate sindromului metabolic. Din această perspectivă, intervențiile nutriționale pot contribui la prevenția sau ameliorarea factorilor de risc cardiometabolici. Totodată, adoptarea unei diete poate stimula și dezvoltarea unor obiceiuri mai sănătoase și a unui stil de viață mai activ.
Totuși, restricția alimentară nu este lipsită de riscuri. Reducerea severă sau rigidă a aportului alimentar poate genera senzație persistentă de foame, instabilitate emoțională și episoade de supraalimentare. Foamea cronică indusă de diete restrictive poate accentua comportamente nesănătoase deja existente, precum consumul de alcool sau fumatul.
La nivel psihologic, persoanele care țin diete în mod repetat relatează frecvent trăiri de vinovăție, autocritică excesivă, iritabilitate, anxietate sau tristețe, alături de oboseală și dificultăți de concentrare. Experiența recurentă a „eșecului” în respectarea regulilor autoimpuse poate eroda stima de sine și poate induce percepția pierderii controlului asupra comportamentului alimentar și asupra propriei vieți. Datele din literatură sugerează că practicarea dietelor, în special la adolescenți, este asociată cu un risc crescut de dezvoltare a tulburărilor de alimentație; restricția alimentară reprezentând adesea un precursor al tulburărilor de comportament alimentar.
De asemenea, anumite forme de dietă pot avea consecințe fiziologice nedorite, incluzând adaptări metabolice pe termen lung, potențial impact negativ asupra sănătății cardiovasculare și afectarea funcțiilor cognitive în condiții de restricție severă și prelungită.
Nu există o abordare universal valabilă. Eficiența și siguranța unei intervenții nutriționale depind de particularitățile fiecărei persoane, inclusiv de statusul metabolic și de eventualele diagnostice medicale. De aceea, planurile alimentare ar trebui elaborate individualizat, de către specialiști în nutriție, pe baza unei evaluări clinice adecvate.
O alimentație echilibrată presupune diversitate alimentară și limitarea consumului de grăsimi saturate și trans, zahăr adăugat și sare, fără a recurge la restricții extreme. Abordarea critică și informată a regimurilor promovate pe rețelele sociale este esențială, deoarece promisiunea unei „soluții magice” pentru slăbit nu reflectă complexitatea reală a fiziologiei umane.
Bibliografie:
- Ashna Habib, Tooba Ali, Zainab Nazir, Arisha mahfooz, Qurat-ul-Ain Inayat, Md Ariful Haque, Unintended consequences of dieting: How restrictive eating habits can harm your health,International Journal of Surgery Open, Volume 60, 2023, 100703, ISSN 2405-8572
- Dangers of dieting: why dieting can Be harmful – Lindner center of HOPE. Lindner center of HOPE https://lindnercenterofhope.org/blog/why-dieting-can-be-harmful/ (2021), Accessed 4th Apr 2023
- How do diet plans affect your health and weight loss? Open Access Government (2022) Published August 19 https://www.openaccessgovernment.org/diet-plans/141970/, Accessed 4th Apr 2023
