Când vorbim despre obezitate, nu contează doar numărul de kilograme, ci și modul în care grăsimea se distribuie în corp. Există două tipuri principale de distribuție a grăsimii corporale:
- Tipul android (în formă de măr) – grăsimea se acumulează predominant în zona abdomenului și a părții superioare a corpului.
- Tipul ginoid (în formă de pară) – grăsimea se concentrează mai ales în partea inferioară a corpului, la nivelul șoldurilor, coapselor și feselor.
Obezitatea androidă este asociată cu un risc mai mare de complicații metabolice. În mod normal, după masă, insulina oprește eliberarea grăsimilor în sânge. În cazul obezității abdominale, acest mecanism nu mai funcționează eficient, iar celulele adipoase continuă să elibereze cantități mari de acizi grași. Ficatul este astfel expus constant la excesul de grăsime, ceea ce determină creșterea producției de zahăr și trigliceride și favorizează apariția dislipidemiei și a rezistenței la insulină. În plus, grăsimea viscerală secretă substanțe inflamatorii care mențin un nivel scăzut, dar persistent, de inflamație în organism, crescând riscul de diabet, boli cardiovasculare și anumite tipuri de cancer.
Obezitatea ginoidă, pe de altă parte, este considerată mai blândă, din punct de vedere metabolic. Grăsimea de la nivelul șoldurilor și coapselor răspunde mai bine la insulină și eliberează mai puțini acizi grași în sânge, mai ales după masă. La femei, această grăsime poate „captura” și stoca o parte mai mare din grăsimile circulante, reducând astfel expunerea ficatului la excesul de acizi grași. Această funcție acționează ca un „tampon metabolic”, ceea ce poate explica asocierea dintre grăsimea acumulată în partea inferioară a corpului și un profil metabolic mai favorabil. Totuși, chiar și în obezitatea ginoidă există riscuri, în special la nivel funcțional, prin suprasolicitarea articulațiilor și reducerea mobilității.
De ce contează?
Nu toate depozitele de grăsime au același impact asupra sănătății, iar acest lucru influențează atât riscul metabolic, cât și modul de tratament. Medicul va măsura circumferința taliei și va lua în calcul distribuția grăsimii atunci când recomandă intervenții nutriționale, exerciții fizice sau tratament medicamentos. În plus, factori precum genetica, hormonii în special cortizolul și sexul influențează modul în care se depozitează grăsimea. De exemplu, bărbații tind să acumuleze mai multă grăsime abdominală, în timp ce femeile depozitează mai mult pe șolduri și coapse, până la menopauză, când distribuția se poate schimba.
Surse:
- Tchernof A, Després JP. Pathophysiology of human visceral obesity: an update. Physiol Rev. 2013;93(1):359-404. doi:10.1152/physrev.00033.2011
- Jensen, Michael D. “Role of body fat distribution and the metabolic complications of obesity.” The Journal of clinical endocrinology and metabolismvol. 93,11 Suppl 1 (2008): S57-63. doi:10.1210/jc.2008-1585
